Încălcarea de Paște (Éirí Amach na Cásca) din aprilie 1916 a fost un eveniment esențial în istoria Irlandei, având ca scop să pună capăt stăpânirii britanice și să înființeze o Republică Irlandeză independentă, în timp ce Marea Britanie era implicată în Primul Război Mondial. Această insurecție armată, cea mai semnificativă de la Rebeliunea din 1798, a durat șase zile și a fost organizată de Consiliul Militar al Frăției Republicane Irlandeze.Revolta a implicat membri ai voluntarilor irlandezi, conduși de Patrick Pearse, armata cetățenilor irlandezi sub conducerea lui James Connolly și Cumann na mBan.Au capturat locații cheie din Dublin, declarând Republica Irlandeză.Răspunsul britanic a fost rapid și copleșitor, desfășurând mii de trupe și artilerie grea.În ciuda rezistenței acerbe, rebelii depășiți numeric și depășiți în arme au fost forțați să se predea.Liderii cheie au fost executați și legea marțială a fost impusă.Această suprimare brutală, totuși, a schimbat sentimentul publicului, sporind sprijinul pentru independența Irlandei.
fundalActele Unirii din 1800 au fuzionat Marea Britanie și Irlanda, abolind Parlamentul Irlandez și acordând reprezentare în Parlamentul Britanic.De-a lungul timpului, mulți naționaliști irlandezi s-au opus acestei uniuni, mai ales după Marea Foamete și politicile britanice ulterioare.Mai multe rebeliuni și mișcări eșuate, cum ar fi Asociația Repeal și Liga Home Rule, au evidențiat dorința tot mai mare de autoguvernare a Irlandei.Mișcarea Home Rule a urmărit autoguvernarea în Marea Britanie, dar s-a confruntat cu o opoziție fermă din partea unioniștilor irlandezi.Al treilea proiect de lege privind regulile auto din 1912, amânat de
Primul Război Mondial , a polarizat și mai mult opiniile.Voluntarii Irlandezi s-au format pentru a apăra Autonomie, dar o facțiune din interior, condusă de Frăția Republicană Irlandeză, a planificat în secret o revoltă.În 1914, Consiliul Militar al IRB, inclusiv Pearse, Plunkett și Ceannt, a început să organizeze rebeliunea.Au căutat sprijin german, primind arme și muniție.Tensiunile au crescut pe măsură ce zvonurile despre o revoltă iminentă s-au răspândit, ducând la pregătiri în rândul voluntarilor și al Armatei cetățenești.
RasaritulÎn Lunia Paștelui, 24 aprilie 1916, aproximativ 1.200 de rebeli au ocupat locații strategice din Dublin.Patrick Pearse a proclamat înființarea Republicii Irlandeze în afara Oficiului General de Poștă (GPO), care a devenit cartierul general al rebelilor.În ciuda eforturilor lor, rebelii nu au reușit să captureze locații cheie precum Trinity College și porturile orașului.Britanicii, nepregătiți inițial, și-au întărit rapid trupele.Au avut loc lupte grele, în special pe Mount Street Bridge, unde forțele britanice au suferit pierderi semnificative.GPO și alte poziții rebele au fost puternic bombardate.După zile de lupte intense, Pearse a fost de acord cu o capitulare necondiționată pe 29 aprilie.
Consecințe și moștenireRevolta a dus la 485 de morți, inclusiv 260 de civili, 143 de personal britanic și 82 de rebeli.Britanicii au executat 16 lideri, alimentând resentimentele și sporind sprijinul pentru independența Irlandei.Aproximativ 3.500 de persoane au fost arestate, dintre care 1.800 internate.Brutalitatea răspunsului britanic a schimbat opinia publică, ducând la o renaștere a republicanismului.Impactul Rivalei a fost profund, revigorând mișcarea de independență a Irlandei.Sinn Féin, inițial neimplicat direct, a valorificat sentimentul în schimbare, câștigând o victorie zdrobitoare la alegerile din 1918.Această victorie a dus la înființarea Primului Dáil și la o declarație de independență, creând scena pentru Războiul de Independență al Irlandei.În ciuda eșecului său imediat, Revolta de Paște a fost un catalizator al schimbării, evidențiind dorința poporului irlandez de autodeterminare și conducând în cele din urmă la înființarea Statului Liber Irlandez.Moștenirea Riscului continuă să modeleze identitatea irlandeză și narațiunea sa istorică a luptei și rezistenței împotriva dominației coloniale.