Potrivit Cronicii primare, teritoriile slavilor de est în secolul al IX-lea au fost împărțite între varangi și khazari.Varangii sunt menționați pentru prima dată, impunând tribut de la triburile slave și finnice în 859. În 862, triburile finnice și slave din zona Novgorodului s-au răzvrătit împotriva varangilor, împingându-i „înapoi dincolo de mare și, refuzându-le tributul suplimentar, au pornit să se guvernează pe ei înșiși”.Triburile nu aveau legi, totuși, și în curând au început să facă război între ele, determinându-i să-i invite pe varangi înapoi să-i conducă și să aducă pacea în regiune:Ei și-au zis: „Să căutăm un prinț care să stăpânească peste noi și să ne judece după Lege”.Prin urmare, ei au plecat peste ocean la Rusul Varangian.… Ciudii, slavii, krivicii și veșii le-au spus apoi Rusului: „Țara noastră este mare și bogată, dar nu este ordine în ea. Vino să stăpânești și să domnești peste noi”.Au ales astfel trei frați cu rudele lor, care au luat cu ei pe toți Rusii și au migrat.Cei trei frați — Rurik, Sineus și Truvor — s-au stabilit în Novgorod, Beloozero și, respectiv, Izborsk.Doi dintre frați au murit, iar Rurik a devenit singurul conducător al teritoriului și progenitorul dinastiei Rurik.