Ştefan I, primul rege încoronat al Ungariei a cărui domnie a început în 1000 sau 1001, a unificat Bazinul Carpatic.În jurul anului 1003, a lansat o campanie împotriva „unchiului său matern, regele Gyula” și a ocupat Transilvania.Transilvania medievală a fost parte integrantă a Regatului Ungariei ;cu toate acestea, era o unitate distinctă din punct de vedere administrativ.Pe teritoriul României moderne au fost înființate trei eparhii romano-catolice cu sediul la Alba Iulia, Biharea și Cenad.^[36]Administrația regală în întregul regat se baza pe județe organizate în jurul cetăților regale.^[37] Pe teritoriul României moderne, referirile la un ispán sau conte de Alba ^[38] în 1097, și la un conte de Bihor în 1111 evidențiază apariția sistemului județean.^[39] Comitatele din Banat și Crișana au rămas sub directă autoritate regală, dar un mare ofițer al regatului, voievodul, a supravegheat ispanii comitatelor transilvănene de la sfârșitul secolului al XII-lea.^[40]Prezența timpurie a secuilor la Tileagd în Crișana și la Gârbova, Saschiz și Sebeș în Transilvania este atestată de hârtele regale.^[41] Grupurile de secui din Gârbova, Saschiz și Sebeș au fost mutate în jurul anului 1150 în regiunile cele mai de est ale Transilvaniei, când monarhii au acordat aceste teritorii noilor coloniști sosiți din Europa de Vest.^[42] Secuii au fost organizați în „scaune” în loc de județe, iar un ofițer regal, „contele secuilor” a devenit șeful comunității lor din anii 1220.Secuii au oferit servicii militare monarhilor și au rămas scutiți de taxele regale.