Mesopotamia a fost cucerită de perșii ahemenizi sub Cirus cel Mare în 539 î.Hr. și a rămas sub stăpânire persană timp de două secole.Timp de două secole de stăpânire ahemenidă, atât Asiria, cât și Babilonul au înflorit, Asiria ahemenidă în special devenind o sursă majoră de forță de muncă pentru armată și un coș de pâine pentru economie.Aramaica mesopotamiană a rămas lingua franca a Imperiului Ahemenid, la fel cum făcuse în vremurile asiriene.Perșii ahemenizi, spre deosebire de neo-asirieni, au intervenit minim în treburile interne ale teritoriilor lor, concentrându-se în schimb asupra fluxului consistent de tribut și impozite.^[40]Athura, cunoscută drept Asiria în Imperiul Ahemenid, a fost o regiune din Mesopotamia Superioară între 539 și 330 î.Hr.A funcționat mai degrabă ca un protectorat militar decât ca o satrapie tradițională.Inscripțiile ahemenide descriu Athura ca un „dahyu”, interpretat ca un grup de oameni sau o țară și oamenii ei, fără implicații administrative.^[41] Athura cuprindea majoritatea teritoriilor fostului Imperiu Neo-Asirian, acum părți din nordul Irakului, nord-vestul Iranului, nord-estul Siriei și sud-estul Anatoliei, dar excludeEgiptul și Peninsula Sinai.^[42] Soldații asirieni erau importanți în armata ahemenidă ca infanterie grea.^[43] În ciuda devastărilor inițiale, Athura a fost o regiune prosperă, în special în agricultură, contrazicând credințele anterioare conform căreia ar fi un pustiu.^[42]