Moartea lui Mustafa Kemal Ataturk

De-a lungul vieții sale, Atatürk a fost un băutor moderat până la intens, consumând adesea o jumătate de litru de rakı pe zi; a fumat și tutun, preponderent sub formă de țigări. În 1937, au început să apară indicii că starea de sănătate a lui Atatürk se înrăutățea. La începutul anului 1938, în timp ce se afla într-o călătorie la Yalova, a suferit de o boală gravă. A mers la Istanbul pentru tratament, unde a fost diagnosticat cu ciroză. În timpul șederii sale la Istanbul, a făcut un efort să țină pasul cu stilul său obișnuit de viață, dar în cele din urmă a cedat boală. A murit la 10 noiembrie 1938, la vârsta de 57 de ani, în Palatul Dolmabahçe.

Înmormântarea lui Atatürk a provocat atât tristețe, cât și mândrie în Turcia, iar 17 țări au trimis reprezentanți speciali, în timp ce nouă au contribuit cu detașamente armate la cortegiu. Rămășițele lui Atatürk au fost inițial depuse la Muzeul de Etnografie din Ankara, dar au fost transferate la 10 noiembrie 1953 (la 15 ani după moartea sa) într-un sarcofag de 42 de tone într-un mausoleu cu vedere la Ankara, Anıtkabir. În testamentul său, Atatürk a donat toate bunurile sale Partidului Popular Republican, cu condiția ca dobânda anuală a fondurilor sale să fie folosită pentru a avea grijă de sora sa Makbule și de copiii săi adoptați și pentru a finanța învățământul superior al copiilor lui İsmet İnönü. Restul a fost dat Asociației Limbii Turce și Societății Istorice Turce.