
Dharmaśāstra este un gen de texte sanscrite despre lege și conduită și se referă la tratatele (śāstras) despre dharma. Spre deosebire de Dharmasūtra care se bazează pe Vede, aceste texte se bazează în principal pe Puranas. Există multe Dharmashastra, estimate în mod variat la 18 până la aproximativ 100, cu puncte de vedere diferite și conflictuale. Fiecare dintre aceste texte există în multe versiuni diferite și fiecare își are rădăcinile în textele Dharmasutra datate cu mileniul I î.Hr. care au apărut din studiile Kalpa (Vedanga) din epoca vedica.
Corpusul textual al Dharmaśāstra a fost compus în versuri poetice, fac parte din Smritis hindus, constituind comentarii și tratate divergente despre îndatoririle, responsabilitățile și etica față de sine, față de familie și ca membru al societății. Textele includ discuții despre ashrama (etapele vieții), varna (clasele sociale), purushartha (obiectivele corecte ale vieții), virtuțile și îndatoririle personale, cum ar fi ahimsa (non-violența) împotriva tuturor ființelor vii, regulile războiului drept și alte subiecte.
Dharmaśāstra a devenit influentă în istoria Indiei coloniale moderne, când au fost formulate de primii administratori coloniali britanici pentru a fi legea pământului pentru toți non-musulmanii (hinduși, jainiști, budiști, sikh) din Asia de Sud, după Sharia, adică Fatawa al Imperiului Mughal. -Alamgir stabilit de împăratul Muhammad Aurangzeb, era deja acceptat ca lege pentru musulmanii din India colonială.